21k flat running
Time : 1:51:10
Age group : 58
Open : 267
Mona
Time : 1:51:10
Age group : 14
Open : 268
Track gps
Se pare ca treaba asta cu alergatul da dependenta. Imediat dupa semimaratonul de la Oradea ne-am inscris la cel de la Bucuresti. Eu am continuat sa alerg de doua ori pe saptamina, Mona a continuat sa frece menta.
In dimineata concursului era destul de rece, cam 9 grade, si ploua marunt. Atunci credeam ca e cam frig si ca ne va incurca la alergat, dar am aflat destul de repede ca e o temperatura ideala pentru alergat. Nu ploua tare asa ca nici asta nu a fost o problema.
Am ajuns destul de tirziu in zona startului asa ca ne-am asezat chiar la coada plutonului, nu erau mai mult de 10 persoane dupa noi. Organizatorii spuneau ca ar fi vreo 2000 participanti dar din cite am vazut nu parea sa fie asa multi.
Am plecat destul de rapid, ne era frig asa ca am zbughit-o sa ne incalzim. Fiind ultimii a fost destul de distractiv, tot timpul trebuia sa depasim sau sa ocolim pe cineva, saream de pe trotuar pe drum si invers, evitam si baltile, masinile parcate. Inca de la inceput mi-a fost destul de greu sa ma tin dupa Mona. Gonea destul de tare si eram ingrijorat ca nu va rezista pina la sfirsit. Am incercat sa o temperez dar, evident, fara succes.
La kilometrul 5 am reusit sa iau o sticla de apa si am baut amindoi din ea. Invatasem ceva dupa Oradea, hidratarea e importanta, trebuie sa bem apa regulat, inca de la inceput. Asa se invata, incetul cu incetul, secretele alergarii.
|
cumnatu' |
Extrem de putin lume pe margine sa ne incurajeze. In zona startului erau mai multi, in restul traseului nu cred ca erau mai mult de 10 persoane in total. Majoritatea se uitau mirati la noi, nu puteau pricepe de ce ar alerga cineva la 9 dimineata, in weekend, prin ploaie la 9 grade.
Nu e mare lucru de povestit, cursa a fost destul de monotona, tin insa minte ca la un moment dat am vazut un alergator imbracat intr-un costum ciudat, colanti mulati albi si ceva bluza mulata pe corp, tot alba, se oprise la un refreshing point si pe frigul ala el isi turna apa in cap sa se racoreasca, iar in timpul asta vorbea singur "hai Mugur, hai ca poti !" si alte vorbe si dade din miini si se agita. Ulterior am aflat cine e Mugur si cit de pasionat e de alergare si de triatlon
Mona a reusit sa tina ritmul crescut pina la sfirsit asa ca am scos un timp bun, cu 4 minute mai bun decit la Oradea. La final imi tremurau picioarele, nu am fost in stare sa-mi dau jos singur cip-ul.
Nu am pierdut vremea dupa sosire, era frig asa ca am plecat rapid la hotel. Pe drum ma tot gindeam cum se face ca desi ma antrenez regulat de multe luni de zile, cu greu am reusit sa ma tin dupa Mona, care nu se antreneaza deloc. Stabilisem sa mergem in martie 2012 la maraton la Barcelona. Eu imi faceam planuri de antrenament iar Mona nu avea de gind sa se antreneze deloc. Se poate ? Nu se poate ? Urma sa aflam in curind ....
|
a alergat si Costel |